Istoric

Decizia de înfiinţare a şcolii

În anul 1934, pe strada Dr. Russel nr. 19 din Călăraşi - în prezent Strada Şcolii - a fost inaugurată o şcoală sub denumirea „Şcoala primară mixtă nr. 4 Călăraşi". Această denumire a fost păstrată până la 1 septembrie 1941, iar din 1941 până în 1954, s-a numit „Şcoala primară mixtă nr. 1". Între 1954 şi 1956 a purtat numele „Şcoala elementară nr. 6", apoi din nou „Şcoala elementară mixtă nr. 4". Din 1962 până în 1971 numele s-a transformat în „Şcoala elementară de 8 ani nr. 5".

Şcoala a fost înfiinţată pe baza legii din 1928 a Ministrului Instrucţiunii Publice, Dr. Angelescu. Aceasta, ca majoritatea şcolilor, a fost construită prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Unitatea înfiinţată în 1934 era o şcoală „tip", alcătuită din 2 săli de clasă, un hol, o cancelarie şi biroul directorului cu secretariatul.

Clădirea, aşezată cu faţa spre sud, avea o suprafaţă de 278 metri pătraţi, iar suprafaţa terenului scolar, format din grădina şcolii şi curtea pentru recreaţii, era de 2220 metri pătraţi.

Vechiul local al şcolii.
În vara anului 2001 a fost
complet renovat.
 

De la 1 septembrie 2001 a fost
preluat de Grădiniţa nr. 4
"Căsuţa poveştilor".

 

  

Şcoala era dotată cu o reţea cablată pentru iluminatul electric, iar aprovizionarea cu apă se făcea de la o fântână care exista în curte. La început, cele două săli de clasă erau suficiente pentru numărul de elevi care frecventau şcoala, dar în 1961 - din cauza creşterii populaţiei şcolare - conducerea şcolii a fost nevoită să închirieze o clădire de pe strada Viitor nr.1, care avea două săli mici, necorespunzătoare pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ. Şcoala a mai închiriat o clădire de pe strada Oituz nr. 42 (casa Dobrescu).

Creşterea populaţiei a impus construirea în 1962 a unei aripi adăugate localului, alcătuită din 3 săli de clasă, realizate tot prin contribuţia voluntară a cetăţenilor din cartier şi cu sprijinul efectiv al elevilor şi al cadrelor didactice din şcoală.

În anul 1971 a fost introdusă în şcoală şi clasa a IX-a, în conformitate cu măsurile luate pentru generalizarea învăţământului de 10 ani. Până în 1975, şcoala a purtat denumirea de „Şcoala generală de 10 ani nr. 5 Călăraşi", după care s-a revenit la „Şcoala generală nr. 5 Călăraşi", respectiv „Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5 Călăraşi".

În anul 1969 s-a preluat
localul liceului pedagogic,
mutat în reşedinţa judeţului Ialomiţa, Slobozia.

 

Acest local, situat în Strada Călăraşilor nr. 2 (azi Bd. Nicolae Titulescu), era o şcoală modernă pentru acea perioadă; dispunea de 8 săli de clasă (4 la parter şi 4 la etaj) şi era prevăzut cu încălzire centrală, instalaţie telefonică, canalizare şi grupuri sanitare interioare.
Populaţia şcolară, aflată în creştere explozivă, a impus suplimentarea sălilor de clasă, cu atât mai mult cu cât, din 1974, localul vechi a fost preluat de Şcoala profesională de construcţii.

În anul şcolar 1973-1974 localul din strada Călăraşilor a fost extins cu 4 săli de clasă. Între timp, Şcoala profesională de construcţii s-a mutat la Slobozia, iar localul din Strada Şcolii, extins cu un atelier şi o cancelarie, a fost preluat din nou, începând din anul 1976, de Şcoala generală nr. 5. Din nevoia acută de spaţiu, cele 3 săli de atelier din curtea localului vechi au fost amenajate ca săli de clasă, începând cu anul şcolar 1978-1979.

Din 1990, ca urmare a reducerii efectivelor claselor la 25 de elevi, a crescut numărul de clase iar spaţiul a devenit din nou insuficient; până în 1999 activitatea s-a desfăşurat în trei schimburi, cu ora de 45 de minute şi pauza de 5 minute. În 1991 s-a început construcţia unui nou local, cu trei nivele, în prelungirea celui existent din B-dul Nicolae Titulescu nr. 2. Construcţia s-a realizat cu intermitenţe din cauza lipsei fondurilor. La 1 septembrie 1999 s-a dat în folosinţă o aripă a acestui nou local (corpul B), compusă din 20 săli de clasă, 1 laborator de fizică, 1 laborator de chimie, 1 laborator de informatică, 1 laborator de biologie, 1 cabinet de director, 1 cabinet de director adjunct, o cancelarie, o sală de festivităţi, 7 grupuri sanitare. S-au abandonat temporar lucrările la corpul de clădire cu sala de sport.

Corpul B, finalizat în 1999  

  

Este o clădire modernă, spaţioasă iar sălile de clasă au în dotare mobilier modern. Data de 1 septembrie 1999 a fost o adevărată sărbătoare pe care elevii şi cadrele didactice au aşteptat-o mult timp; ea a însemnat sfârşitul învăţământului în schimburi şi a marcat începutul unei etape noi în istoria şcolii.

La 19 aprilie 2002 s-au reluat lucrările la ultimul corp al clădirii (corpul C), care s-au finalizat la începutul lunii octombrie 2002. Au urmat lucrări de reamenajare a curţii şcolii şi a celui de-al doilea teren de sport şi construirea unui gard nou. În decembrie 2002 s-a instalat o centrală termică pe gaz metan care asigură încălzirea întregii şcoli.

În cadrul acţiunii de personalizare a şcolilor, în noiembrie 2003, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5 Călăraşi şi-a schimbat numele, devenind Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Titulescu” Călăraşi.

De-a lungul ultimilor 10 ani, prin fonduri alocate de comunitatea locală, prin proiecte cu finanțare națională și europeană, donații și sponsorizări, a continuat procesul de modernizare a infrastructurii:
- construcţia şarpantei pentru localul vechi şi înlocuirea şarpantei în localul nou
- schimbarea parchetului în localul vechi
- înlocuirea mobilierului din clase, laboratoare şi cabinete cu mobilier modern şi funcţional
- înlocuirea tâmplăriei cu uşi şi ferestre termopan
- achiziţionarea de calculatoare şi conectarea şcolii la internet, începând din mai 2000
- amenajarea a încă două laboratoare de informatică în ianuarie 2013
- dotarea laboratoarelor şi cabinetelor cu echipamente şi aparatură nouă
- dotarea sălilor de clase cu calculatoare, videoproiectoare și internet prin wireless.


De la 1 septembrie 2012, denumirea şcolii noastre este Şcoala Gimnazială „Nicolae Titulescu" Călăraşi.

De-a lungul anilor, şcoala a avut următoarea conducere:

Perioada Numele Funcția
 1934-1942  Dinulescu Emanoil  director
 1942-1947  Popescu Gheorghe  director
 1947-1948  Negru Nicolae  director
 1948-1949  Vasilescu Grigore  director
 1949-1950  Olaru Nicolae  director
 1950-1952  Vasilescu Grigore  director
 1952-1957  Dumitrache Miţa  director
 1957-1966  Constantinescu Ilie  director
 1966-1968  Barzache Nicolae

 Constantinescu Ilie
 director

 director adjunct
 1968-1970  Gaidamut Victor

 Sitaru Felicia
 director

 director adjunct
 1970-1974  Gaidamut Victor  director
 1 septembrie 1974-
 1 noiembrie 1974
 Picu Cornel  director
 1974-1975  Georgescu Constantin  director
 1975-1979  Georgescu Constantin

 Răzescu Stiana
 director

 director adjunct
 1979-1981  Barzache Nicolae

 Răzescu Stiana
 director

 director adjunct
 1981-1984  Răzescu Stiana

 Stoica Cornelia
 director

 director adjunct
 1984-1989  Răzescu Stiana

 Caţaros Aurelia
 director

 director adjunct
 15 septembrie 1989-
 1 ianuarie 1990
 Răzescu Stiana

 Petrache Fănica
 director

 director adjunct
 1 ianuarie 1990-
 1 septembrie 1990
 Răzescu Stiana

 Cristea Stan
 director

 director adjunct
 1 septembrie 1990-
 1 septembrie 1998
 Răzescu Stiana

 Cristea Stan

 Tuţă Elena
 director

 director adjunct

 director adjunct
 1 septembrie 1998-
 1 noiembrie 1998
 Răzescu Stiana

 Cora Elena

 Cristea Stan
 director

 director adjunct

 director adjunct
 1 noiembrie 1998-
 1 decembrie 1998
 Răzescu Stiana

 Cora Elena

 Stanciu Silviana
 director

 director adjunct

 director adjunct
 1 decembrie 1998-
 1 februarie 2000
 Răzescu Stiana

 Mirică Niculai

 Stanciu Silviana
 director

 director adjunct

 director adjunct
 1 februarie 2000-
 1 septembrie 2002
 Răzescu Stiana

 Mirică Niculai

 Constantin Adriana
 director

 director adjunct

 director adjunct
 1 septembrie 2002-
 1 octombrie 2002
 Mirică Niculai

 Constantin Adriana
 director

 director adjunct
 de la 1 octombrie 2002  Mirică Niculai

 Constantin Adriana

 Deacu Margareta
 director

 director adjunct

 director adjunct